De ce nu vor copii cei din Generatia Z?

Un nou sondaj arată că doar 55% din Generația Z și milenarii planifică să aibă copii, iar unul din patru tineri cu vârste între 18 și 34 de ani exclude complet ideea de a deveni părinte, motivând acest lucru prin dorința de a avea timp pentru ei înșiși. Această amânare a intrării în maturitate are consecințe semnificative asupra generatiilor mai tinere, care trăiesc o perioadă prelungită de adolescență. Schimbările socio-economice și culturale din ultimele decenii au dus la amânarea etapelor tradiționale ale vieții adulte, cum ar fi căsătoria și procrearea. Tinerii se concentrează tot mai mult pe satisfacerea nevoilor personale și pe autodescoperire, iar cultura modernă încurajează aceasta prin promovarea individualismului și a valorizării preocupărilor exterioare, precum bani și faimă. Deși mulți tineri se simt încă ca niște copii înșiși, această amânare poate avea consecințe negative asupra opțiunilor viitoare ale femeilor și asupra bunăstării psihologice a tinerilor.

Un nou sondaj dezvaluie ca doar 55% din Generatia Z si milenarii planuiesc sa aiba copii. Unul din patru dintre cei chestionati, cu varste cuprinse intre 18 si 34 de ani, a exclus complet ideea de a deveni parinte, iar cel mai frecvent motiv invocat este „dorinta de a avea timp pentru ei insisi”.

De ce creste nevoia tot mai mare de „timp pentru sine”? Un motiv probabil este ca tinerii traverseaza acum o era a „adolescentei prelungite”.

In ultimele decenii, diverse schimbari, de la cresterea costului vietii la expansiunea invatamantului superior, au dus la faptul ca atat milenarii, cat si Generatia Z ajung sa atinga etapele traditionale mult mai tarziu decat predecesorii lor.

Milenarii locuiesc acasa si amana casatoria si procrearea in numar record. Intre timp, membrii Generatiei Z au mai putine sanse sa fi experimentat activitati specifice adultilor, cum ar fi a merge la o intalnire, a lucra pentru bani, a invata sa conduca sau a intretine relatii sexuale, in comparatie cu adolescentii din precedentele cinci decenii.

Dand ca multi tineri adulti inca se simt ca niste copii insisi, nu e de mirare ca amana sau resping ideea de a deveni parinti, alegand in schimb sa-si prelungeasca perioada de „timp pentru sine”.

Cultura moderna faciliteaza si incurajeaza in mod constant aceasta adolescenta prelungita. In epoca noastra materialista si centrata pe individ, cautarea dorintelor personale si a autodescoperirii este adesea valorizata mai mult decat orice altceva, iar legaturile traditionale sunt considerate constrangeri.

Cercetarile realizate de profesorul Jean Twenge si colegii sai au examinat valorile absolventilor de liceu din perioada 1976-2006. Ei au descoperit ca milenarii sunt din ce in ce mai motivati de preocupari exterioare, cum ar fi bani, faima si imagine, si se indeparteaza de preocuparile intrinseci, precum comunitatea si afilierea.

Aceste valori tot mai individualiste contribuie probabil la adoptarea de catre generatiile mai tinere a unei „strategii de viata mai lente”. Twenge observa ca perioada de inceput a maturitatii implica acum mai mult timp pentru autoexplorare in anii ’20, o cautare neobisnuita in societatile traditionale colectiviste.

Corporatiile, institutiile de invatamant si cultura populara sustin acest schimb cultural, capitalizand pe pe adolescenta noastra prelungita. De exemplu, cresterea culturii terapiei si o piata in rapida expansiune pentru bunastarea de trilioane de dolari care ne incurajeaza in mod constant sa cheltuim mai multi bani pe noi insine, sa prioritizam „timpul pentru sine” si sa ne rasfatam „copilul interior”.

Infantilizarea noastra este tolerata si comercializata in diferite industrii, de la universitati care furnizeaza studentilor carti de colorat, bule si plastilina, pana la piata infloritoare a activitatilor si produselor similare pentru copii, precum jucarii „kidult” si meniuri pentru adulti in stilul celor pentru copii.

In timp ce acum ne bucuram de mai multe libertati si oportunitati decat generatiile anterioare, amanarea intrarii in maturitate si concentrarea asupra noastra insine vin si cu consecinte semnificative. In special femeile se confrunta cu optiuni limitate daca asteapta prea mult timp pentru a avea copii.

Dar amanarea intrarii in maturitate vine si cu un cost pentru tinerii barbati, multi dintre ei simtindu-se din ce in ce mai pierduti si deprimata in viata moderna. Cultura contemporana ne mentine intr-o stare stranie, intermediara, in care suntem presati de presiunile vietii adulte, dar suntem incurajati sa ne agatam si sa prelungim „anii egoisti” cat mai mult posibil.

Cu toate acestea, avand niveluri record de probleme de sanatate mintala si un sentiment din ce in ce mai profund de nihilism si deziluzie, poate ca ceea ce au nevoie tinerii este o cultura care incurajeaza responsabilitatea, sacrificiul personal si angajamente care depasesc egoismul si perioadele nesfarsite de „timp pentru sine”.

In mod notabil, numeroase studii arata ca satisfacerea nevoilor celorlalti poate indeplini mai bine starea noastra de bine psihologica decat concentrarea exclusiv pe noi insine.

Nu toata lumea trebuie sa aiba copii, dar generatiile mai tinere sunt dezamagite de o cultura care pune prea mult accent pe individ, ii trateaza ca pe adolescenti perpetui si glorifica traiul intr-o stare limita de adolescenta prelungita.

Pe masura ce multi dintre noi se zbat prin anii ’20 si ’30, incercand sa gasim sens in libertatile nelimitate si indulgentele vietii moderne, unii dintre noi s-ar putea sa-si dea seama, cu regret, ca ne-am concentrat prea mult timp asupra noastra insine. Apoi, ne vom intreba ce am putut sa pierdem.

Impactul amanarii intrarii in maturitate asupra generatiilor mai tinere

Amanarea intrarii in maturitate, caracterizata de o adolescenta prelungita, are un impact semnificativ asupra generatiilor mai tinere. Tinerii din Generatia Z si milenarii amana casatoria, procrearea si alte etape traditionale ale vietii adulte. Acest lucru poate avea consecinte negative asupra viitorului lor, cum ar fi optiuni limitate pentru femei care asteapta prea mult timp pentru a avea copii sau sentimente de pierdere si depresie la barbati. Cultura moderna, centrata pe individ si dorinta de autodescoperire, incurajeaza aceasta amanare si creeaza o stare intermediara intre adolescenta si maturitate.

Valorile individualiste ale generatiilor mai tinere

Studiile arata ca valorile generatiilor mai tinere s-au schimbat spre preocupari exterioare, precum bani, faima si imagine personala. Aceasta schimbare catre valori individualiste poate contribui la adoptarea strategiei de viata mai lenta a tinerilor adulti. Dorinta de a se concentra pe sine insusi, de a avea timp pentru autoexplorare si satisfacerea propriilor nevoi devine prioritara fata de responsabilitatile traditionale ale vietii adulte.

Cultura contemporana si comercializarea adolescentei prelungite

Cultura contemporana sustine acest trend al adolescentei prelungite prin promovarea conceptului de „timp pentru sine” si comercializarea produselor si activitatilor destinate copiilor si adolescentilor. Amanarea intrarii in maturitate este tolerata si chiar incurajata, iar tinerii sunt expusi constant la mesaje care le sugereaza sa se concentreze pe propriile lor dorinte si nevoi. Aceasta abordare poate avea consecinte negative, cum ar fi problemele de sanatate mintala si un sentiment de deziluzie.